Ceata lui piţigoi

M-am gândit să încep 2010 cu optimism şi să mă gândesc la lucrurile pozitive din viaţa mea. Iar cel mai recent eveniment ce mi s-a petrecut e acela că am devenit mătuşă pentru a treia oară. Finele lui 2009 l-a adus pe lume pe Darius, un sufleţel ce cântăreşte 3 kilograme, băieţelul cumnatei mele. Abia a împlinit o săptămână de viaţă, dar se face auzit. Familia noastră s-a îmbogăţit în ultimii ani cu mai mulţi prichindei. Tot în 2009 barza ne-a vizitat în luna aprilie, aducându-l pe Antony Roy, o ciocolată de băieţel, la propriu şi figurat, fiul verişoarei mele şi al partenerului ei, jamaican. Sora mea este însă cea care m-a înzestrat cu această calitate de mătuşă, în urmă cu doi ani, tot în luna decembrie, când s-a născut Robert. Aşa că în frunte cu Horia al nostru, care e cel mai mare dintre ei (împlineşte 3 anişori), avem o ceată de pici. Şi fetele încă nu şi-au făcut apariţia ca să spargă gaşca.