Ma bucur ca va plac. Multumesc de aprecieri. Trebuie sa recunosc ca Cel de Sus a fost generos cu noi din punctul asta de vedere. Si in plus am fost si noi curajosi sa ne inhamam la ce insemna sa ne construim singuri o casa. Acum putem spune ca a riscat, dar a meritat. Chiar daca facem 15 min pina acasa de la iesirea din oras. Peisajele fac insa totul. Toate cele bune!
Bun găsit! Am bătut la uşa... e drept nu era nimeni, dar am văzut creionul şi hârtia lasate pentru mesaj, aşa că las câteva vorbe: mi+au plăcut pozele atât de mult,încât m-am inclus în ele! Am admirat coloritul fructelor sălbatice, i-am dat ciobănescului un os bine infaşat în carne şi drept mulţumire m-a însoţit pe coclauri, l-am întrebat pe Prâslea dacă s-a rătăcit cumva şi m-a asigurat că nu sunt probleme, apoi m-am jucat cu viţeluşii şi în sfârşit când obosită am intrat în casă m-am identificat cu albastrul cerului, am plutit printre nori şi am visat! Frumos Bianca!
Mersi Marius. Noi ne-am mai obisnuit cu ele, însă imi dau seama diferente si impactul asupra unui om care poate zilnic vede doar blocuri, betoane, urbanizare. E ca o evadare in natura si o gură de oxigen.
7 comentarii:
Superbe pozele :)
Bianca, te invidiez îngrozitor ( ăsta era superlativul mamei, "îngrozitor de bun") pentru pozele astea. De la mine din balcon fac poze cu BCR!
Ma bucur ca va plac. Multumesc de aprecieri. Trebuie sa recunosc ca Cel de Sus a fost generos cu noi din punctul asta de vedere. Si in plus am fost si noi curajosi sa ne inhamam la ce insemna sa ne construim singuri o casa. Acum putem spune ca a riscat, dar a meritat. Chiar daca facem 15 min pina acasa de la iesirea din oras. Peisajele fac insa totul.
Toate cele bune!
Bun găsit! Am bătut la uşa... e drept nu era nimeni, dar am văzut creionul şi hârtia lasate pentru mesaj, aşa că las câteva vorbe: mi+au plăcut pozele atât de mult,încât m-am inclus în ele! Am admirat coloritul fructelor sălbatice, i-am dat ciobănescului un os bine infaşat în carne şi drept mulţumire m-a însoţit pe coclauri, l-am întrebat pe Prâslea dacă s-a rătăcit cumva şi m-a asigurat că nu sunt probleme, apoi m-am jucat cu viţeluşii şi în sfârşit când obosită am intrat în casă m-am identificat cu albastrul cerului, am plutit printre nori şi am visat! Frumos Bianca!
Multumesc din suflet si mai ales pentru rindurile de poveste asternute in comentariu. Bun venit pe blogul meu!
Superbe peisaje, iar voinicul le intregeşte:)
Mersi Marius. Noi ne-am mai obisnuit cu ele, însă imi dau seama diferente si impactul asupra unui om care poate zilnic vede doar blocuri, betoane, urbanizare. E ca o evadare in natura si o gură de oxigen.
Trimiteți un comentariu